Duminica prin oras

Parintii mei spun ca duminicile sunt pentru relaxare. Pai ori au glumit, ori nu prea am inteles eu cum e cu relaxarea asta. Si sa va spun de ce. Azi de dimineata, la plimbare cu tati in jurul blocului. Cam doua ore asa. M-au tinut toti vecinii de povesti si mi-au zis cat sunt de frumoasa. N-am ajuns bine acasa ca adultii au vrut la Mall - sa manance libanez vezi Doamne. Atatea fitze. Eu mananc acelasi fel de lapte de 3 luni si jumatate si inca nu m-am plictisit. Nu inteleg ce e cu diversitatea asta.

Si ca sa ma supere de tot, dupa ce au mancat la restaurantul libanez si s-au plans ca nu prea le-a placut mancarea, au vrut in Ikea sa manance mancare suedeza. Nah ca m-au dat pe spate de tot.Ca sa nu mai zic ca odata ajunsi acolo si-au dat seama ca mi-au uitat laptele. Nu-i o problema mare, ca mi-au mai cumparat. Dar zic si eu, treaba e asta? Ei cu tot felul de mancaruri internationale si mie imi uita acasa sticluta cu lapte. Adulti zapaciti.

Odata ajunsi in Ikea le-a mai venit si pofta de cumparaturi pe langa cea de mancare.  Pai spuneti voi, asta e relaxare? Recunosc, aproape tot ce au cumparat a fost pentru mine; jucarele, paturici, castronase, sac de dormit. Multe, multe lucrusoare. In plus, tot plimbare s-a numit chiar daca nu a fost in parc ci printre rafturi. Mi-a placut dar nu a fost chiar odihnitor.

Cand am ajuns acasa m-a lasat mami in pielea goala o ora. Ce placut e cand ajunge aerul la pielea mea. Pe caldura asta scutecele si hainutele nu sunt comode deloc. Asa ca am stat acolo cumintica, am zambit sa stie mami ca-mi place fara ele si m-am bucurat de liniste. Hm... cred ca asta era de fapt partea de ralaxare.

Uite, va pun si niste poze. Dar sa nu le mai aratati la nimeni ca sunt pudica.