Prima mea febra

Ieri dupa-masa am experimentat prima febra. Mami m-a dus la pediatru si tanti doctorita mi-a spus ca, asa plina de viata cum sunt, probabil am pus manutza pe ceva nu foarte dezinfectat si din aceasta cauza m-am imbolnavit putin. Nu stie ea ca de fapt, daca eram sanatoasa, azi faceam vaccin si eu am pus mana pe tot ce-am prins numai sa scap de intepatura. Mi-a dat Panadol bun bun cu gust de capsuni si un praf pentru burtica care e cam nasol la gust dar nu trebuie sa beau decat un gram pe zi.

Mami si tati sunt teribil de ingrijorati, se vede pe ei. S-au trezit azi noapte din ora in ora sa imi ia temperatura. Cu doua termometre diferite! Incearca insa amandoi sa ma aline si sa ma incurajeze. Mami imi spune ca nu-i bai, trece repede, asa mai fac si eu anticorpi. Ma tine in brate, imi canta si imi spune povesti dragute, iar tati ma ia sa ma uit cu el la meci, poate mai uit de necaz.

Ei, dar si eu sunt cuminte foc. Mi-am luat toate medicamentele si am papat tot ce mi-a dat mami. Nu am plans desi imi ia temperatura din ora in ora (nici voua nu v-ar placea toata ziua si toata noaptea cu termometrul in fund, zau). Ba chiar le-am zambit si gangurit ca sa le mai descretesc fruntile. Si am dormit cat de mult am putut ca sa mi se refaca organismul mititel si sa ma fac bine repede.

De altfel e o placere sa fac nani. Afara s-a mai racorit, nu mai e zapuseala sufocanta care ma tinea treaza zilele trecute. Si in plus am invatat sa ma rostogolesc. Asa ca acum dorm pe burtica sau pe o parte. Si ma intorc singura sa dorm cum vreau eu.

Si va mai spun ceva. Azi, 29 iunie, eu, Calina, implinesc patru luni. Nu-i asa ca a trecut repede timpul?

Ce-o fi aia o baterie.

Azi am fost cu mami si cu tati intr-o vizita. Nu stiu io unde, dar erau acolo oameni nemaivazuti pana acum care-mi vorbeau frumos. In suedeza! Fix cand sa parcam masina, mami ii zice lui tati ca a murit bateria. Ei si apoi sa-i vezi pe ai mei. Da si impinge masina. Nu pornea. Si inca o data. Tot nimic. Ia curent de la un nenea. Wow porneste. Cam 30 de secunde dupa care a murit iar. Ia curent de la alt nenea. A mers mai mult de data asta. Ne-am si miscat vreo doua blocuri. Apoi iar a cedat.  Am adormit, m-am trezit, mi s-a facut si foame si ei tot nimic. Si afara o zapuseala de nedescris....

Apoi l-am auzit pe tati ca se duce sa cumpere baterie noua. Ce m-am mai suparat. Eu eram obosita, plictisita, muream de cald si de foame si el avea chef de cumparaturi. Sa vedeti ce-am mai plans.

Ei, dar mi-a facut mami papica, mi-a spus si povestea cu lupul cel rau, scufita cea rosie si bunicuta ei si m-am mai linistit. Intre timp a venit si tati cu bateria. Si sa vezi minune! A pornit masina imediat si am ajuns acasa fara probleme.Ce ciudatenie. Ce-o fi facand ea bateria asa de spectaculos? In fine. Cel mai important e ca am ajuns la tzanc pentru baita de seara. Pentru ca nimic nu e mai placut si mai relaxant decat o baie buna dupa o zi grea. Si totusi, o sa tin minte patzania asta si intr-o zi cand o sa am cuvinte o sa-l rog pe tati sa-mi explice ce e aia o baterie.

P.S. A doua zi a murit din nou masina. Mami a dus-o in service si a descoperit ca nu era bateria ci alternatorul. Un cuvant nou. Cu rezonanta. Si cam scump, zice mami. :)

De azi sunt vedeta

Astazi, mami tati si tusi, m-au dus la un nenea fotograf de meserie ca sa-mi faca poze frumoase. De fapt nu. Nu pot sa zic poze frumoase ca toate pozele cu mine sunt frumoase. Doar sunt cu mine. Hai sa le zicem poze profi. Maaama ce m-am mai distrat.Si sa vedeti ce poze frumoase au iesit. Fara nici un pic de modestie va spun. Sunt superba! Asa cred si mami si tati si tusi. Si toata lumea care m-a vazut vreodata. Voi ce ziceti?

Mijloace de transport

Ieri am fost in vizita la verisoara mea Iustina. Ce ne-am mai plimbat cu motocicleta. E drept ca nu prea stam noi in funduletz decat cu sustinere, dar chiar si asa, nimeni nu poate sa conteste. Am dovezi ca am fost cu motocicleta. Era rosie si scria pe ea Yamaha. Cand o sa fiu mare o sa-i rog frumos pe mami si pe tati sa-mi cumpere si mie una. Ei o sa zica "NU" deoarece pericolul de acccidente e mare pe motocicleta. Dar sa se noteze macar undeva ca eu am cerut si am demonstrat de mica abilitati.

Azi am fost la shopping si am schimbat motocicleta cu caruciorul de cumparaturi. Imi place la nebunie la supermarket. Vad tot timpul oameni noi si tot felul de rafturi cu produse. In plus, mami si tati umplu caruciorul de aproape nu mai are loc si scoica mea acolo. Mami a gasit un scaun de masaj azi in supermarket si s-a distrat testandu-l in timp ce eu imi cam pierdeam rabdarea. Eu sunt om de actiune, nu-mi place sa stau locului nici macar un minut. Vreau plimbata si rasfatata. Vreau la raionul de haine si mancare pentru bebelusi. Ce-i asta sa stau sa astept? Macar daca ma lua cu ea pe scaun ca sa ma distrez si eu. Dar m-a lasat in scoica.

La sfarsitul zilei s-a revansat si mami cum a stiut mai bine. M-a dus in parc cu mijlocul meu de transport preferat. Masina. Imi place in parc. E verde, e liniste, e si racoare. Foarte importanta pe canicula asta. Insa mai mult decat in parc imi place in masina. Oricat as fi de obosita, suparata sau plangacioasa, in masina ma calmez intotdeauna. Nici macar nu am nevoie de muzica. Zgomotul motorului e suficient pentru mine asa ca adorm in maxim 5 minute. Bineinteles, nu inainte de a o recompensa pe mami cu un zambet ca sa stie ca a facut bine.

Scutece marimea trei

Azi sunt in mod oficial fetita mare. Am trecut la scutece marimea 3 fiindca sunt mai mare de sase kilograme de-acum. Va dati seama... saaaase kilograme. Si in semn de protest am cam refuzat sa mananc. I-am ingrijorat pe mami si tati cat de tare am putut. Am dormit insa bine ca de obicei, m-am jucat cu animalutele mele, am iesit laplimbare cu tati si cu taie si dupa baita m-am imbracat in haine de printesa. :)

Duminica prin oras

Parintii mei spun ca duminicile sunt pentru relaxare. Pai ori au glumit, ori nu prea am inteles eu cum e cu relaxarea asta. Si sa va spun de ce. Azi de dimineata, la plimbare cu tati in jurul blocului. Cam doua ore asa. M-au tinut toti vecinii de povesti si mi-au zis cat sunt de frumoasa. N-am ajuns bine acasa ca adultii au vrut la Mall - sa manance libanez vezi Doamne. Atatea fitze. Eu mananc acelasi fel de lapte de 3 luni si jumatate si inca nu m-am plictisit. Nu inteleg ce e cu diversitatea asta.

Si ca sa ma supere de tot, dupa ce au mancat la restaurantul libanez si s-au plans ca nu prea le-a placut mancarea, au vrut in Ikea sa manance mancare suedeza. Nah ca m-au dat pe spate de tot.Ca sa nu mai zic ca odata ajunsi acolo si-au dat seama ca mi-au uitat laptele. Nu-i o problema mare, ca mi-au mai cumparat. Dar zic si eu, treaba e asta? Ei cu tot felul de mancaruri internationale si mie imi uita acasa sticluta cu lapte. Adulti zapaciti.

Odata ajunsi in Ikea le-a mai venit si pofta de cumparaturi pe langa cea de mancare.  Pai spuneti voi, asta e relaxare? Recunosc, aproape tot ce au cumparat a fost pentru mine; jucarele, paturici, castronase, sac de dormit. Multe, multe lucrusoare. In plus, tot plimbare s-a numit chiar daca nu a fost in parc ci printre rafturi. Mi-a placut dar nu a fost chiar odihnitor.

Cand am ajuns acasa m-a lasat mami in pielea goala o ora. Ce placut e cand ajunge aerul la pielea mea. Pe caldura asta scutecele si hainutele nu sunt comode deloc. Asa ca am stat acolo cumintica, am zambit sa stie mami ca-mi place fara ele si m-am bucurat de liniste. Hm... cred ca asta era de fapt partea de ralaxare.

Uite, va pun si niste poze. Dar sa nu le mai aratati la nimeni ca sunt pudica.

Aniversare cu dinozauri si zane

Azi am fost la ziua prietenului meu bun, Stefan. A implinit 5 anisori si a avut multi invitati si un tort de-a dreptul superb. Cu dinozaruri. Pacat ca eu nu mananc decat laptic. Mami zice insa ca martipanul e tare bun si astept cu interes sa cresc mare si sa ma bucur si eu de aceste delicatese.

Ca sa va lamuresc: eu nu am un fratior mai mare dar Stefan suplineste cu brion acest neajuns. Mi-a daruit toate hainutele si jucariile lui de cand era mic. Si azi, cand s-a jucat cu apa cu copii mai mari, a avut grija pe mine sa nu ma stropeasca. Iar cand alerga si se bucura de rezultatul unui joc, batea palma tare cu toata lumea. Doar cu mine a avut grija sa bata palma incetisor, sa nu ma raneasca. Stie ca sunt micuta si sensibila. Asa fac  fratiorii mai mari, nu? E un dragutz.:)

Si la petrecerea asta a lui Stefan a fost invitata si Clopotica. Sigur o stiti si voi! E zana cea verde din desenele cu Peter Pan. De fapt nu cred ca era chiar ea, ca era mare cat mami iar Clopotica din desene e mica cat mine. Insa, oricine a fost ea, a organizat multe jocuri pentru copiii mai mari. I-a alergat si insiruit pana au obosit; si toata lumea s-a distrat teribil. La sfarsit au facut si o sceneta amuzanta cu printi si printese. Daca ma intrebati pe mine, eu cred ca cei mai fericiti au fost parintii. Puteau sa stea linistiti ca toti copiii erau pe maini bune. Eu nu am putut sa ma joc. Am stat in carucior si i-am sustinut de la locul meu. Dar ca sa ma consoleze, Clopotica mi-a desenat o Gargaritza pe obrajorul stang. Cu culori speciale pentru pictat pe fata, bineinteles. Ce bine-mi sade si ce mandra sunt.

Amazing Baby

Eu sunt Adriana-Calina. Alintata "Gargaritza", "Galusca", "Gogosica" sau "Gaga". Poza de alaturi e din prima mea zi de viata. 29 Februarie 2012. Mami zice ca trebuia sa ma nasc in martie dar eu am insistat sa vin in singura zi care nu exista decat o data la 4 ani. E modul meu de a-mi arata personalitatea inca inainte sa pot sa vorbesc, sa rad, sa gesticulez coordonat.

Multa vreme a trecut de atunci. O viata as putea spune.:)
Am crescut acum. Am invatat ce inseamna afara. Am patut, hainute si jucarii, ma duc in parc zilnic, am niste parinti haiosi care imi zambesc intr-una si niste bunici simpatici care imi spun poezii sau ma invata sa-i stric lui mami laptopul. Ce amuzant! Am si o sora mai mare, nasi, unchi, matusi si trei verisoare. Si multi multi prieteni care vin in vizita. Atat de multa lume care sa ma iubeasca si sa ma rasfete.

Am invatat foarte multe lucruri intr-un timp atat de scurt. Stiu sa zambesc, sa chiui si sa ganguresc, stiu sa ma balacesc si sa-mi bag picioarele sub robinet pentru mai multa apa calda. Stiu ca-mi place in masina si in parc. Imi place cand cineva imi canta sau macar vorbeste cu mine. Eu am asa de multe sa le spun oamenilor din jurul meu dar ei nu par sa ma inteleaga. Imi tot raspund cu Aaaa si Eeee si Uuuu si Oooo. Niste ciudati.

In fine, sa ajungem la prezent. Sunt mare acum. Am trei luni jumate si blogul meu. Sic. Si mai beneficiez si de privilegii speciale. De exemplu, in acest moment, eu (amazing baby) dorm ca o valiza in timp ce mami spune lumii cuvintele pe care eu nu stiu inca sa le scriu. Adica am si asistenta persoala. Boierie. :)